Au venit la Betsaida; au adus la Isus un orb, şi L-au rugat să Se atingă de el.
Isus a luat pe orb de mână, şi l-a scos afară din sat; apoi i-a pus scuipat pe ochi, Şi-a pus mâinile peste el, şi l-a întrebat: "Vezi ceva?"
El s-a uitat, şi a zis: "Văd nişte oameni umblând, dar mi se par ca nişte copaci."Isus i-a pus din nou mâinile pe ochi; i-a spus să se uite ţintă; şi când s-a uitat, a fost tămăduit, şi a văzut toate lucrurile desluşit.
Credinciosii care citesc Biblia nu gasesc nici o problema in acest miracol, deoarece Biblia Il prezinta pe Domnul Isus Hristos ca fiind Cel, care la inceput, a creat Universul si tot ce contine el, inclusiv oamenii, prin puterea Cuvantului Sau (Geneza 1, Ioan 1:1-3; Coloseni 1:16). Domnul care poate face acestea, mai mult ca sigur poate face orice. Singura intrebare care ar putea aparea, in urma lecturarii acestui text, este de ce vindecarea a fost realizata in doua etape.Dumnezeu nu a avut nevoie de milioane de ani pentru Creatie - cu cat puterea este mai mare, cu atat mai putin timp este necesar. El ar fi putut crea totul intr-o secunda, dar a ales sa lucreze sase zile cu un scop (Exod 20:8-11). La fel, Domnul Isus ar fi putut vindeca acest om instantaneu, asa cum a facut cu toti ceilalti orbi pe care i-a vindecat, insa a ales in acest caz un proces de durata. Cele doua etape au fost despartite doar de cateva clipe, nu luni, asa ca nu poate fi vorba de vindecare pe cale naturala, iar detaliile care ne sunt oferite ne dovedesc ca nu a fost un caz de orbire psihosomatica ( mentala ). Faptul ca Domnul Isus a ales sa faca aceasta vindecare in doi pasi nu inseamna ca El era limitat de constrangeri ne-supranaturale. Poate a facut acest lucru pentru a ne oferi o dovada clara, prin detaliile medicale notate de scriitorul uman, Marcu, a caror semnificatie este posibil ca nici el sa nu o fi inteles. Detalii care sunt similare celor care vor mentionate mai jos, experimentate de oameni care si-au recapata vederea dupa multi ani de orbire.
Virgil
Virgil este un om, in varsta de 50 de ani, orb din copilarie, a carui vedere a fost vindecata in 1991 dupa o operatie de cataracta. Povestea lui este relatata de Oliver Sacks, Profesor de Neurologie la Colegiul Medical Albert Einstein, din New York, in cartea sa "Un antropolog de pe Marte". Atunci cand bandajele au fost indepartate, Virgil putea vedea, dar nu putea intelege ce vede. Lumina, miscare, culori, toate amestecate si fara sens; toate era neclare. Creierul lui nu putea procesa imaginile pe care nervul optic le transmitea. Desi acum putea vedea, era inca "orb mental" - o conditie medicala cunoscuta sub numele de agnozie.
Virgil putea citi a treia linie dintr-o plansa Snellan, echivalentul unei acuitati vizuale de 20/100 (idealul fiind 20/80). Totusi el nu putea distinge cuvintele, desi putea citi in limbajul Braille fluent, precum si literele scrise in relief; putea citi prin atingere, cu usurinta, literele inscrise pe o piatra funerara. O banala pisica a constituit o piedica serioasa, el putea identifica cu usurinta partile componente, un picior, nasul, coada - dar pisica ca un intreg era doar o imagine neclara, la fel se intampla si cu fetele umane. La zoo, Virgil a descoperit ca ii era foarte greu sa identifice diferitele animale, si a reusit sa faca asta doar dupa modul de deplasare sau o trasatura particulara. De exemplu, un cangur pentru ca sarea, o girafa datorita inaltimii neobisnuite, o zebra datorita dungilor iar leii pe baza ragetului. La cateva zile dupa operatie, Virgil spunea ca "pomii nu arata ca fiind de pe acest pamant", abia a o luna mai tarziu a reusit sa vada un copac pe de-a intregul si sa realizez ca trunchiul si frunzele formau un tot unitar.
Aspecte clinice
Oamenii care au fost obisnuiti cu o lume pe care o percep numai prin atingere, auz, gust si miros,au tendinta de a fi suprinsi de "vaz", care fiind optic nu are nici o corelare cu alte simturi. Oamenii care s-au nascut cu orbire congenitala, sau sunt orbi din copilarie au trait intr-o lume a timpului, nu a timpului si spatiului. In consecinta, o treapta a verandei este ceva ce, pentru un orb, se intampla la un scurt timp dupa ce iese pe usa, si nu este o experienta care sa fie perceputa spatial. Sacks citeaza autobiografia lui John Rock - Touching the Rock, un om orb, care spune ca pentru orbi, oamenii sunt acolo doar atunci cand vorbesc; vin si dispar din senin.
Bebelusii care au vedere invata sa analizeze informatiile treptat, o abilitate care la ora actuala este peste puterilor celor mai puternice super-computere. Oamenii care orbesc pe parcusul vietii, si-au construit deja o "memorie vizuala", ei stiu deja cum arata toate lucrurile si cum se potrivesc in spatiu. Totusi, pentru cei care isi capata vederea brusc, sarcina de a invata este uriasa, implicand schimbari psihologice si neurologice radicale, o schimbare a "obiceiurilor de perceptie si strategiei vietii", pe scurt o schimbare a identitatii.
Sacks afirma ca aceste dificultati sunt "aproape universale pentru cei care au fost orbi din nastere si care si-au recapatat vederea", si chiar mentioneaza un pacient, S.B., care la un an dupa operatie nu putea recunoaste fetele indivizilor din preajma lui, desi avea o vedere perfecta, din punct de vedere clinic.
Studiind cazurile acestea din zilele noastre, apare ca o concluzie faptul ca atunci cand vederea este recapatata in mod brusc, apare si nevoia de a dezvolta noi conexiuni in cortexul vizual al creierului. Astfel, putem vedea ca povestea omului orb din Betsaida, care a vazut "oamenii ca pe niste copaci care umblau", nu este o relatare poetica; este o descriere corecta din punct de vedere clinic. Asemenea lui Virgil, acest om orb putea vedea, dar manifesta efectele agnoziei - creierul lui nu putea intelege ceea ce vedeau ochii. Dupa ce Domnul Isus ii vindeca ochii, El ii vindeca si agnozia - intr-o singura clipa, printr-un miracol, creierul lui este invatat ceea ce noi toti am invatat de-a lungul copilariei.
Asadar, de ce a procedat Isus asa cu acest om? El nu avea nevoie sa faca asta, si se pare ca nu a facut asta cu toti ceilalti orbi pe care I-a vindecat.
Nu putem sti de ce Domnul a ales sa procedeze asa, dar o posibilitate ar fi, ca prin aceasta vindecare in doua etape, El ne-a oferit o dovada clara a autenticitatii acestei relatari, una care este verificabila dupa standardele stiintei moderne. Nu este posibil ca o scriere apocrifa sau fabricata sa contina aceste detalii: corectarea chirurgicala a vederii la acea vreme nu era posibila, asadar autorul nu avea de unde sti despre problema agnoziei.
Astfel, avem o dovada clara ca un miracol a avut loc la Betsaida. Acest miracol a constat in recrearea structurii ochiului si crearea de noi cai neuronale si conexiuni in creier. A fost un miracol, o dovada a puterii care l-a creat pe Adam din tarana, iar pe Eva din coasta lui Adan, intr-un timp foarte scurt (Geneza 2:7, 21-22).
Tradus cu acordul autorului
Originalul il gasiti aici
