Inscriptiile de pe cruce

De ce toate cele patru evanghelii contin versiuni diferite? Indica aceasta o eroare?

Cu nici un chip. Si Luca si Ioan ne spun ca inscriptia de pe Crucea lui Isus a fost scrisa in trei limbi: greaca, latina si ebraica. Din aceasta cauza este rezonabil sa presupunem ca trei dintre evanghelisti au ales fiecare sa citeze inscriptia intr-o limba diferita si ca unul dintre evanghelisti a ales sa citeze cuvintele comune in scrierile celorlati trei evanghelisti.  

• Poate fi justificata aceasta presupunere?
• Daca da, se poate spune cu exactitate cine ce a ales sa citeze?
• Si de ce?

Inscriptiile

Haideti sa incepem cu modul in care fiecare scriitor a prefatat inscriptia(ile):

• Matei 27:37 spune: “Si I-au scris deasupra capului vina”.
• Marcu 15:26 spune: “Deasupra Lui era scrisa vina Lui”.
• Luca 23:38 spune: “Deasupra Lui era scris cu slove grecesti, latinesti si evreiesti”.
• Ioan 19:19 spune: “Pilat a scris o insemnare, pe care a pus-o deasupra crucii”.

Observati ca toate aceste prefatari difera. Marcu ne spune ca a fost scrisa o acuzatie; Matei – ca aceasta acuzatie a fost scrisa deasupra capului Lui; Luca – ca acuzatia era scrisa in trei limbi, iar Ioan – ca Pilat a fost cel care a scris acuzatia. Toate aceste afirmatii sunt corecte, desi fiecare scriitor spune altceva! 

Cele patru relatari cu privire la inscriptie sunt puse in tabelul de mai jos astfel incat asemanarile si diferentele sa fie usor de observat:

Matei 27:37	Acesta este	Isus	Imparatul Iudeilor
Marcu 15:26			Imparatul Iudeilor
Luca 23:38	Acesta este		Imparatul Iudeilor
Ioan 19:19		Isus din Nazaret	Imparatul Iudeilor

Care a fost semnificatia faptului ca s-au folosit cele trei limbi?

Obiceiul romanilor era sa scrie cu litere de ipsos pe o tabla grosolana atasata unei cruci pentru a declara motivul pentru care o persoana era executata, dar nu intotdeauna se foloseau trei limbi.

Limba latina era limba oficiala a Imperiului Roman; ea reprezenta guvernul uman, puterea si cucerirea. Limba greaca era limba internationala a culturii; ea reprezenta intelepciunea umana, arta si comertul. Limba ebraica era limba religioasa a iudeilor; ea reprezenta poporul de legamant, Legea lui Dumnezeu si mijloacele prin care Dumnezeu s-a facut cunoscut omului. In providenta lui Dumnezeu, toate aceste institutii umane si divine au fost “atinse” la crucificarea lui Isus. Cum s-a intamplat acest lucru?

Scenariul cel mai probabil a fost urmatorul: guvernatorul roman, Pilat, a dictat titlul in latina, iar centurionul responsabil cu executarea a implementat edictul si traducerile lui in celelalte limbi. Cuvintele “Imparatul Iudeilor” reprezinta o bataie de joc a lui Pilat adresata iudeilor, aceasta fiind combinata cu inca o ironie, ca “Imparatul” lor venea din Nazaret, adica era un galilean dispretuit. 

Ioan

Din moment ce singurul evanghelist care il mentioneaza pe Pilat, sau Nazaretul, sau care numeste inscriptia “insemnare (titlu)” (latinescul titulus), este foarte evident ca Ioan citeaza inscriptia in latina care este:

IESUS NAZARENVS REX IVDAEORVM

 (Litera latineasca “V” corespunde literei romanesti “U”). Ca aceasta este latina este confirmat de faptul ca Biserica Primara a adoptat ca simbol literele latinesti “INRI”, care sunt primele litere (doar) din aceasta inscriptie, acest simbol aparand in multe picturi timpurii ale crucificarii.

Luca

Luca a fost un om foarte educat (doctor – Coloseni 4:14) iar el a adresat evanghelia sa unui nobil grec (“prea alesule Teofile”, dupa cum gasim scris in Luca 1:3). De aceea este rezonabil sa credem ca Luca ne-a transmis inscriptia in limba greaca:

ΟΥΤΟΣ ΕΣΤΙΝ Ο ΒΑΣΙΛΕΥΣ ΤΩΝ ΙΟΥΔΑΙΩΝ (HOUTOS ESTIN HO BASILEUS TŌN IOUDAIŌN)

Matei

Matei a scris pentru evrei si a folosit multe citate din Vechiul Testament pentru a arata ca Isus a fost implinirea profetiilor privitoare la Mesia din Vechiului Testament. De aceea este foarte probabil ca Matei sa citeze inscriptia in ebraica:

 זההוא ישוע מלך היהודים (vezi desenul de mai jos)

Marcu

Mai ramane Marcu, a carui evanghelie e mai scurta decat celelalte trei, si care ne ofera intr-un fel o relatare scurtata a vietii lui Isus, al carui scop este sa ne spuna mai multe despre ce a facut Isus decat despre ce a zis El. De exemplu, el nu povesteste despre nasterea lui Isus, nici despre Predica de pe Munte si nici despre alte discursuri ale lui Isus. Potrivit stilului sau, Marcu abreviaza inscriptia la cuvintele comune din cele trei limbi folosite, adica “Imparatul Iudeilor”.

Tabla

Acum vine partea cea mai interesanta! Titlul in latina, continand inculparea oficiala, a fost scris, fara indoiala, primul pe tabla. Asadar acest lucru avea sa determine lungimea tablei si/sau marimea literelor folosite astfel incat inscriptia sa intre pe un rand, dar totusi acuzatia sa poata fi citita de catre multime chiar si de la distanta (Ioan 19:20).

In acele zile ei nu foloseau spatii intre cuvinte in nici o limba asa cum folosim noi azi, asa ca “titlul” in latina a lui Ioan avea 26 de litere si nici un spatiu.

Scrierea in greaca de deasupra capului de care vorbeste Luca continea 30 de litere, asadar ea trebuie ca a fost scrisa cu litere mai mici decat cele din latina. Este usor sa observam ca nu ar mai fi fost loc pentru inca 16 litere care alcatuiesc expresia “Isus din Nazaret” (adica “Isus Nazarineanul”) in greaca. 

 “Acuzatia” de care scrie Matei, in ebraica, continea doar 19 litere, ceea ce e mult mai putin decat in celelalte doua limbi si asta pentru ca evreii nu scriau vocalale in ebraica. Oricine ar fi fost cel care a tradus titlul in ebraica se pare ca nu a considerat ca e necesar sa adauge “din Nazaret”. Probabil el s-a gandit ca faptul ca Isus a locuit in Nazaret nu era o infractiune de care sa fie condamnat!

Daca punem toate aceste lucruri impreuna, este foarte probabil ca tabla cu inscriptiile sa arate asa cum e aratat mai jos, cu titlul in latina scris primul, probabil in partea de sus, urmat apoi fie de titlul in greaca fie de cel in ebraica.

Top of Form

Bottom of Form

Note de final

1. Desi ebraica veche era diferita de scrisul ebraic modern dactilografiat folosit aici din comoditate, numarul de litere era acelasi.
2. Autorul multumeste lingvistului Dr. Charles Taylor, pentru sprijinul si sfaturile sale pline de amabilitate.

Tradus cu acordul autorului. Originalul aici.