NU – aceasta idee nu este o invatatura scripturala!
In Vechiul Testament, Iov 26:7 explica ca Pamantul este suspendat in spatiu – comparatia evidenta fiind cu soarele si luna, amandoua sferice. Pana in anul 150 iHr., astronomul grec Eratostene deja descoperise ca circumferinta Pamantului era de 25.000 mile. Forma rotunda a planetei noastre se deducea usor prin observarea vaselor care dispareau la orizont si prin observarea umbrelor eclipselor, si putem presupune ca asemenea informatii erau cunoscute de autorii Noului Testament. Forma sferica a Pamantului era, desigur, inteleasa si de Cristofor Columb. Unii oameni predau invatatura conform caruia Pamantul era plat, dar cu siguranta nu marii exploratori. Unii critici ai Bibliei pretind ca in Apocalipsa 7:1 se demonstreaza credinta autorilor intr-un Pamant rotund, din moment ce versetul se refera la cei patru ingeri care stau la cele patru colturi ale Pamantului. De fapt, versetul se refera la cele patru puncte cardinale: nord, sud, est si vest. O terminologie similara este folosita si astazi, atunci cand vorbim despre rasaritul si apusul soarelui, desi Pamantul si nu soarele, se misca. Autorii Bibliei au folosit un limbaj “uzual”, asa cum majoritatea oamenilor fac si astazi. Fara aceasta, mesajul ar fi fost in cel mai bun caz ciudat si probabil foarte greu de inteles. Atunci cand Biblia atinge subiecte stiintifice, ea este in intregime adevarata.
Tradus cu acordul autorului. Originalul aici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu