Nietzsche, anti-Dumnezeu si anti-Darwin

Evolutionistul care era impotriva lui Dumnezeu dar si impotriva lui Darwin

de Russell Grigg

Filosoful german Friedrich Nietzsche (1844-1900) este probabil cel mai cunoscut pentru afirmatia “Dumnezeu este mort”. Nu asa de bine cunoscut este faptul ca desi el credea in evolutie, a respins vehement principiile majore ale Darwinismului. (1)

Nietzsche si “moartea lui Dumnezeu”

Nietzsche a proclamat moartea lui Dumnezeu in “Stiinta voioasa” (2) printr-o parabola despre cu un nebun si o lanterna care il cauta pe Dumnezeu, numai pentru a sfarsi ridiculizat de concetatenii sai:

wikipedia.org

“Nebunul a sarit in mijlocul lor si i-a pironit cu privirea. “Unde este Dumnezeu?” a strigat el; “Iti voi spune. L-am ucis – eu si cu tine. Noi toti suntem ucigasii sai... Dumnezeu este mort.... Si noi l-am omorat”. (3,4)

Nietzsche a explicat apoi ca se referea la faptul ca “credinta in Dumnezeul crestin a devenit incredibila”. (5) Motivul sau pare a fi fost contracarea conceptului viitoarei judecati – prin anuntarea mortii Judecatorului! El a scris: “Il respingem pe Dumnezeu; prin respingerea Sa, negam orice raspundere.” (6)

In locul lui Dumnezeu, Nietzsche a propus Super-omul, (Übermensch in limba germana) (7), un individ amoral, imaginar, super-puternic, care va infrange orice opozitie precum si nevoia de Dumnezeu – pentru ca in viziunea lui Nietzsche, Dumnezeu era o iluzie a mintii.

Nietzsche si Geneza

In “Anticristul”, Nietzsche s-a dezlantuit impotriva lui Dumnezeu si a istoriei Genezei: “A fost oare inteleasa cu adevarat povestea care sta la inceputul Bibliei – povestea fricii mortale a lui Dumnezeu de stiinta”...

“Prima greseala a lui Dumnezeu: omul nu a gasit animalele distractive – le-a dominat, el nu si-a dorit sa fie un ‘animal’. In consecinta Dumnezeu a creat femeia. Si atunci intr-adevar a luat sfarsit plictiseala dar a fost si un sfarsit al altceva! Femeia a fost a doua greseala a lui Dumnezeu. – “Femeia in esenta ei este sarpe, Eva – orice preoteasa stie, orice rau vine in lume prin femeie’...” (8)

Poate cel mai elegant comentariu asupra acestei afirmatii este sa o tratam ca pe un semn al inceputului ultimilor 11 ani de nebunie ai lui Nietzsche.

Nietzsche vs Darwin

Nietzsche a scris la scurt timp dupa Darwin. Milioanele de ani de evolutie erau deja considerati “fapt”, iar teoria evolutionista era extrem de populara printre membrii elitei vremii, din care o parte inca mai dezbatea mecanismul. Un ateu trebuie, prin definitie, sa creada in ‘evolutie’ – o lume care s-a creat singura – indiferent de cum s-au intamplat aceste transformari. Nu este deci surprinzator sa vedem un ateist ca Nietzsche scriind in “Asa grait-a Zarathustra”: “Voi [omenirea] v-ati transformat din viermi in oameni, si mare parte din voi e inca vierme. Odata erati primate, si chiar si acum fiinta umana este mai primata decat orice primata.” (9)

Totusi, el s-a opus vehement ideilor lui Darwin despre “cum” s-a petrecut evolutia, preferand propria notiune, ceea ce el numea “vointa de putere”.

Nietzsche a afirmat ca Darwin s-a inselat in patru aspecte fundamentale ale teoriei sale.

1. Schimbarile mici nu pot produce organe noi

El a realizat ca un organ partial format nu are nici o valoare pentru supravietuire si a scris:

“Impotriva darwinismului. – Utilitatea unui organ nu ii explica originea; din contra! Pentru o mare parte a duratei de formare acesta nu ajuta individul si nu ii este de nici un folos, cu atat mai putin in lupta cu inamici si circumstante externe.” (10)

Nietzsche sustine ca in viata reala mai repede supravietuiesc cei slabi decat cei puternici. El a scris:

2. Cei slabi supravietuiesc celor puternici

“Anti-Darwin – Cu privirea la mult aclamata “lupta a vietii”, ... acolo unde este o lupta este si o lupta pentru putere... deznodamantul este invers celui dorit de scoala lui Darwin... cei slabi ii domina pe cei puternici din nou si din nou – motivul fiind ca ei sunt in majoritate si sunt mai isteti.... Darwin a uitat mintea.” (11)

3. Selectia sexuala nu normala

Nietzsche a scris despre notiunea lui Darwin:

“Anti-Darwin ... Aproape intotdeauna vedem masculi si femele care fructifica orice oportunitate intamplatoare, nearatand nici un fel de selectivitate.” (12)

4. Absenta formelor tranzitionale

Nietzsche scrie:

“Nu exista forme tranzitionale. ... Se spune ca fiintele primitive sunt stramosii celor existente. Dar o privire aruncata asupra florei si faunei din Tertiar nu ne duce cu gandul decat la o tara neexplorata care gazduieste specii care nu exista in alta parte, in timp ce altele care exista in alta parte lipsesc.” (12) [Tertiarul este o perioada geologica ulterioara disparitiei dinozaurilor, in viziunea care considera o perioada lunga a istoriei pre-umane.]

Nietzsche ne ofera apoi o alta sectiune, din nou indreptata Anti-Darwin:

“Anti-Darwin. – Ceea ce ma surprinde cel mai mult atunci cand ma gandesc la destinul omenirii este ca intotdeauna vad oposul a ceea ce Darwin si scoala lui doresc sa vada astazi: selectia in favoarea celui mai puternic, mai bine alcatuit si progresul speciilor. Exact oposul este palpabil ... Inclin sa cred ca scoala lui Darwin a fost inselata complet ... .

Vointa de putere, in care recunosc caracterul si fundamentul tuturor schimbarilor, ne ofera motivatia pentru care selectia nu este in favoarea exceptiilor si norocului: cei mai puternici si norocosi sunt slabi in comparatie cu instinctele unei turme organizate, timiditatii celui slab, cu vasta majoritate.” (13)

Nu este surprinzator atunci ca in autobiografia sa, “Ecce Homo” (14), Nietzsche descrie ca “bivoli” pe acei carturari care cred ca super-omul sau este un produs al evolutiei darwiniene. (15)

Nietzsche, Darwin si Hitler

Exemplul cel mai bun al ‘Super-omului’ lui Nietzsche este omul care a trait dupa propria moralitate si si-a anihilat orice opozitie, Adolf Hitler. Hitler a imbratisat atat Darwinismul cat si filosofia lui Nietzsche. Pentru el notiunea lui Darwin despre dominarea celor slabi de catre cei puternici era cel mai puternic bine. In acelasi timp, el se considera a fi ‘super-omul’ descris in filosofia lui Nietzsche, (16) si a aplicat ideea acestuia legata de superioritatea unor indivizi in incercarea de a convinge poporul german ca apartine ‘rasei superioare’.

Hitler a transpus ideile lui Darwin si Nietzsche la o concluzie logica – o morala ateista care a rezultat in devastarea Europei si uciderea a peste sase milioane de civili in Holocaust. (17)

Concluzie

Nietzsche si-a fluturat pumnul catre Dumnezeu, dar Nietzsche este mort iar Dumnezeu este viu. Asa ca ultimele cuvinte ii apartin lui Dumnezeu.

“Nebunul zice în inima lui: „Nu este Dumnezeu!” (Psalmii 14:1)

“Fiindcă propovăduirea crucii este o nebunie pentru cei ce sunt pe calea pierzării; dar pentru noi, care suntem pe calea mântuirii, este puterea lui Dumnezeu. Căci este scris: „Voi prăpădi înţelepciunea celor înţelepţi şi voi nimici priceperea celor pricepuţi.” (1 Cor 1:18,19)

Referinte si note

1. Pentru mai multe detalii despre viata si scrierile lui Nietzsche vezi Grigg R vezi Journal of Creation 24(1):106–112, 2010.
2. Stiinta Voioasa a lui Nietzsche.
3. Nietzsche si-a scris lucrarile in sectiuni numerotate (cateodata o carte intreaga, cateodata capitol cu capitol), facand astfel usoara gasirea oricarui citat in orice traducere sau in orice editie, prin simpla cautare a numarului sectiunii. Vom folosi aceasta practica si in acest articol.
4. Stiinta Voioasa (Germana: Die fröhliche Wissenschaft, 1882), section 125; trad. de W. Kaufmann, Random House, New York, 1974, p. 181.
5. Ref. 4, section 343, p. 279.
6. Nietzsche, F., Twilight of the Idols, or, How to Philosophize with a Hammer (German Götzen-Dämmerung, oder, Wie man mit dem Hammer philosophiert, 1889), cap 6 Cele patru mari erori, sect 8, trans. de R.J. Hollingdale, Penguin Books, London, 1968, p. 65.
7. Introdusa in cartea, Thus Spoke Zarathustra: A Book for All and None (Germana Also sprach Zarathustra: Ein Buch für Alle und Keinen, 1883–1885), in care profetul fictional Zarathustra prezinta ideile lui Nietzsche lumii. Aceasta a inspirat poem simfonic omonim, scris de Richard Strauss (1896), cunoscut publicului larg pentru deschiderea sa – tema filmului lui Stanley Kubrik din 1968:  2001: A Space Odyssey
8. Nietzsche, The Anti-Christ, section 48, trans. by R.J. Hollingdale, Penguin Books, London, 1968, pp. 175–76
9. Nietzsche, F., Thus Spake Zarathustra, Zarathustra’s Prologue section 3, trans. by G. Parkes, Oxford University Press, New York, 2005, p. 11.
10. Nietzsche, F., The Will to Power, section 647. trans. by W. Kaufman and R.J. Hollingdale, Random House, New York, 1967, p. 343.
11. Ref. 6, chapter 9, section 14, trans. by R.J. Hollingdale, pp. 86–87
12. Ref. 10, section 684, pp. 362–363.
13. Ref. 10, section 685, p. 364. Nietzsche pare a fi inteles gresit argumentele darwiniene, considerand “capabilitatea” ca “putere” in fraza  “cele mai capabile de reproducere/supravietuire”.
14. Latina pentru ‘Iata Omul’, preluat din Ioan 19:5, cuvintele lui Pilat catre gloata cand l-a infatisat pe Mantuitorul biciuit.
15. Nietzsche, F., Ecce Homo, chapter 3, section 1, trans. by W. Kaufman, Vintage Books, (Random House), New York, 1967, p. 261.
16. Shirer, William. The Rise and Fall of the Third Reich, 1959. New York: Simon & Schuster, 1990, p.101. Shirer a scris: “Ca la sfarsit s-a considerat super-omul profetit de Nietzsche nu poate fi contestat.”
17. Documentat in Weikart, R., From Darwin to Hitler: Evolutionary Ethics, Eugenics, and Racism in Germany, Palgrave Macmillan, New York, USA, 2004; see review in Creation 27(4):39, 2005

Tradus cu acordul autorului. Originalul il puteti gasi aici.