Exista cu adevarat Dumnezeu? Cum ai raspunde?

De Ken Ham

In viata de zi cu zi, cam totul pare sa aiba un inceput. De fapt, legile stiintei arata ca pana si lucrurile care par sa nu se schimbe, de-a lungul vietii noastre, cum ar fi soarele si restul stelelor, se consuma incet. Soarele isi consuma combustibilul intr-o rata de milioane de tone pe secunda – cauza datorita careia nu poate rezista la infinit, si automat trebuie sa aiba un inceput. Acelasi lucru este valabil pentru tot universul.

Asa ca atunci cand crestinii afirma ca Dumnezeul Bibliei a creat intreg universul, unii ar putea pune o intrebare care pare logica, adica “Dumnezeu cum a aparut?”

Biblia spune foarte clar, in mai multe locuri ca Dumnezeu este in afara timpului. El este etern, fara inceput si fara sfarsit – El este infinit! El stie toate lucrurile, avand o inteligenta infinta. (1)

Este logic? Poate stiinta moderna accepta o asemenea notiune? Si cum ai recunoaste dovezile in favoarea unui Creator inteligent?

Recunoscand inteligenta

Oamenii de stiinta se entuziasmeaza cand gasesc, intr-o pestera, unelte din piatra, deoarece acestea vorbesc despre inteligenta – un creator. Nu puteau sa apara de la sine. Cum nimeni nu ar putea crede ca sculptura de pe Mt Rushmore, reprezentand figurile presedintilor americani ar fi produsul a milioane de ani de eroziune fortuita.  Putem recunoaste design-ul – dovada manifestata a inteligentei – in toate obiectele create de om.

In mod similar, ne putem reaminti de faimosul argument al lui William Paley, “un ceas implica si un ceasornicar”.(2). Cu toate acestea, astazi, o mare parte din oameni, incluzand oameni de stiinta, cred ca toate plantele si animalele, inclusiv incredibil de complexele creiere al oamenilor care construiesc ceasuri, masini,etc., nu au fost proiectate de un Dumnezeu inteligent ci au aparut dintr-un proces evolutionar neinteligent. Dar este aceasta o pozitie argumentabila?

Design-ul in lucrurile vii

Dr. Michael Denton, specializat in biologie moleculara, scriind ca agnostic, a concluzionat:

“Pe langa nivelul de ingeniozitate si complexitate prezentat de masinaria moleculara a vietii, chiar si cea mai avansata tehnologie ( a secolului XX) pare stangace... Este o iluzie sa credem ca in acest moment suntem constienti de mai mult de o mica fractiune din totalul design-ului biologic. In practica, in fiecare camp al cercetarii biologice fundamentale, sunt descoperite noi trepte de complexitate si design, intr-un ritm aflat in accelerare continua.” (3)

Renumitul cruciat al darwinismului si ateismului, Prof. Richard Dawkins, afirma:

“Am constatat ca fiintele vii sunt atat de frumos “create” incat este improbabil sa fii aparut din intamplare.” (4)

Astfel chiar si cei mai inflacarati atei, admit ca tot ce ne inconjoare denota un design. Pentru un crestin, designul pe care il vedem peste tot in jurul nostru, este in total acord cu explicatia biblica conform careia Dumnezeu a creat totul.

Totusi, evolutionisti ca Dawkins, resping ideea unui Creator. El comenteaza (sublinere adaugata de autor):

“In ciuda tuturor aparentelor, singurul ceasornicar din natura, este reprezentat de fortele oarbe ale fizicii, desfasurate intr-un mod cu totul special. Un ceasornicar adevarat are viziune: el proiecteaza rotite si resorturi, planifica conectarea lor, luand in calcul viitoarea lor utilitate. Selectia naturala, procesul orb, inconstient, automat descoperit de Darwin, si care acum stim ca este explicatia pentru existenta si aparenta forma utila a tuturor formelor de viata, nu are un scop... Nu are ratiune.... Nu planifica pentru viitor.... este ceasornicarul orb.” (5)

Selectia si design-ul

Viata este construita pe informatie, continuta in molecula ereditatii, ADN-ul. Dawkins crede ca selectia naturala (6) si mutatiile (greseli oarbe, fara sens in ADN) asigura impreuna mecanismul responsabil de producerea a vaste cantitati de informatii necesare pentru aparitia fiintelor vii. (7)

Selectia naturala este un proces logic, care poate fi observat. Totusi, selectia nu poate opera decat cu informatia deja continuta in gene – nu produce informatii noi. (8) In fapt, aceasta este conforma cu descrierea biblia a originilor: Dumnezeu a creat specii distincte de animale si plante, fiecare fiind capabila de reproducere cu exemplare din propria specie.

Se poate observa o variatie foarte mare in cadrul unei specii, ca rezultat al selectiei naturale. Ca exemplu, cainii dingo, lupii si coiotii s-au dezvoltat de-a lungul timpului ca rezultat al selectiei naturale care opera in cadrul informatiilor stocate in genele speciei lup/caine.

Dar nu s-a adaugat produs informatie noua – aceste varietati au rezultat din rearanjarea si sortarea informatiei prezente initial in cadrul speciei. O specie nu a fost niciodata observata transformandu-se in cu totul alta specie, cu informatii genetice noi care nu existau inainte!

Fara o cale de a creste cantitatea de informatie, selectia naturala nu va functiona ca mecanism pentru evolutie. Evolutionistii sunt de acord cu aceasta, dar sustin ca mutatiile, cumva, ofera noile informatii pe baza carora sa actioneze selectia naturala.

Pot mutatiile sa produca informatie noua?

De fapt, raspunsul este acum clar, nu! Dr. Lee Spetner, un om de stiinta care a predat teoria informatiei si comunicarii la Universitatea John Hopkins, afirma urmatoarele in cartea sa:

“In acest capitol voi aduce cateva exemple de evolutie, [exp. presupuse exemple de evolutie], in particular mutatii, si voi arata ca informatia nu este sporita.... Dar in toata lectura pe care am citit-o in literatura stiintifica, nu am descoperit niciodata o mutatie care sa adauge informatie. (9)

Toate mutatiile care au fost studiate la nivel molecular, au dat dovada de material genetic redus si nu crescut. (10)

Teoria ND  (neo-darwiniana) ar trebui sa explice cum informatia necesara vietii a fost crescuta prin evolutie. Diferenta biologica esentiala intre oameni si bacterii este informatia continuta in gene. Toate celelalte diferente biologice provin din aceasta. Genomul uman contine mult mai multa informatie decat genomul bacterial. Informatia nu poate fi crescuta prin mutatii care o pierd. O afacere nu poate fi profitabila, mergand constant in pierdere.” (11)

Oamenii de stiinta evolutionisti nu pot ocoli concluziile la care multi dintre ei, inclusiv Dr Spetner, au ajuns. Mutatiile nu actioneaza ca mecanism de alimentare a procesului de evolutie.

Mai multe probleme!

Oamenii de stiinta au descoperit ca intr-o celula, sunt mii de asa-numite “masinarii bio-chimice). Ele trebuie sa fie complete, altfel celula nu poate functiona. Lucruri pe care le consideram foarte simple, ca abilitatea de a percepe lumina si a o transforma in impulsuri electrice, sunt in fapt foarte complicate.

Din moment ce viata este construita pe aceste “masini”, ideea ca procesele naturale ar fi putut crea un sistem viu este nesustenabila. Dr. Michael Behe, biochimist, (Vezi The mouse trap man) foloseste termenul de “complexitate ireductibila” in descrierea acestor “masini” bio-chimice.

“... sisteme de o complexitate ingrozitoare, ireductibila locuiesc in celula. Realizarea consecintelor este ca viata a fost proiectata de o fiinta inteligenta ne socheaza, in secolul XX, cand ne-am obisnuit cu ideea ca viata a aparut ca un simplu proces natural. Dar alte secole au avut parte de socurile lor, si nu exista nici un motiv pentru care noi sa prespunem ca noi ar trebui sa scapam. “ (12)

Richard Dawkins a admis aceasta problema a nevoii unor “masinarii” pentru aparitia vietii:

“Teoria ceasornicarului orb este extrem de puternica, daca ni se permite sa presupunem replicarea si de aici selectia cumulativa. Dar daca replicarea necesita masinarii complexe, din moment ce  stim ca singura cale de existenta a unor masinarii complicate este selectia cumulativa, avem o problema.” (13)

O problema intr-adevar! Cu cat analizam mai mult mecanismele vietii, cu atat mai complicate le descoperim, si cu atat mai mult descoperim ca viata nu putea sa apara de la sine. Nu este nevoie numai de o sursa de informatie, dar si de “masiniariile” complexe ale chimiei vietii, chiar de la inceput!

O problema si mai mare!

Unii insista in continuare ca masinaria primei celule putea sa apara din intamplare. De exemplu, spun ei, prin extragerea aleatoare a literelor alfabetului dintr-o palarie, cateodata vom obtine un cuvant simplu ca “BAT ( traducerea din engleza – liliac)” (14) Asadar, luand in calcul perioade lungi de timp, de ce nu ar fi putut ca informatia complexa sa apara intamplator?

Totusi, ce ar insemna acest cuvant pentru un german sau pentru un chinez? Ideea este ca ordinea literelor este fara sens, daca nu exista o conventie lingvistica si un sistem de traducere care sa ii ofere un sens!

Intr-o celula, exista un astfel de sistem (alte molecule) care traduce secventa ADN. ADN-ul fara sistemul de traducere este fara sens, iar aceste sisteme nu ar exista fara ADN.

O alta complicatie ar fi faptul ca masinaria de traducere, care citeste ordinea literelor din ADN, este ea insasi specificata in ADN. Este inca una din acele masinarii care trebuie sa fie complet functionala, altfel viata nu ar functiona.

Poate informatia sa apara din non-informatie?

Dr Werner Gitt, director si profesor la Institutul Federal German pentru Fizica si Tehnologie, afirma foarte clar ca unul dintre lucrurile foarte clar pe care le stim, este ca informatia nu poate aparea din haos, intamplator. Intotdeauna este nevoie de informatie suplimentara pentru a produce informatie, si in esenta informatia este un rezultat al inteligentei:

“Un cod este intotdeauna rezultatul unui proces mental (are nevoie de o origine inteligenta sau inventator)...  Ar trebui subliniat ca materia nu este capabila sa genereze nici un cod. Toate experimentele indica ca este nevoie de o fiinta inteligenta, care isi exercita vointa libera, constiinta si creativitatea.” (15)

“Nu se cunoaste nici o lege naturala prin care materia sa dea nastere informatiei, nici un proces fizic sau fenomen material care sa poate reusi acest lucru.” (16)

Care este sursa informatiei?

Putem astfel deduce ca enorma cantitate de informatie continuta in fiintele vii trebuie sa aiba o origine inteligenta, care trebuie sa ne fie cu mult superioara, asa cum oamenii de stiinta descopera in fiecare zi. Dar unii ar putea spune ca o astfel de sursa, ar fi trebuit sa fie cauzata de ceva cu si mai multa informatie/inteligenta.

Totusi, daca am gandi asa, ne-am putea intreba de unde a aparut acesta inteligenta superioara? Si cea care a creat-o?... si am putea extrapola pentru totdeauna, la infinit, doar daca....

Doar daca ar exista o sursa a inteligentei infinite, dincolo de intelegerea noastra finita. Dar nu asta ne indica Biblia cand afirma “La inceput Dumnezeu....”? Dumnezeul Bibliei este neindoielnic o fiinta infinita, neconstransa de limitarile spatiale, temporale, cognitive sau oricare alte limitari.

Care este pozitia aparabila din punct de vedere logic? – ca materia exista din eternitate (sau a aparut spontan, fara nici un motiv), si apoi s-a auto-aranjat de una singura, in sisteme informationale impotriva tuturor observatiilor stiintifice? Sau ca o fiinta cu inteligenta infinta (17), a creat sistemele informationale pentru ca viata sa exista, in acord cu observatiile stiintifice?

Raspunsul pare evident, atunci de ce nu toti oamenii inteligenti accepta? Michael Behe raspunde:

“Multi oameni, incluzand multi oameni de stiinta importanti si respectati, pur si simplu nu doresc sa fie ceva dincolo de natura. Ei nu vor ca o fiinta supranaturala sa afecteze natura, indiferent cat de scurta sau constructiva ar putea fi aceasta interactiune. Cu alte cuvinte.... ei aduc un abordare filozofica a priori a stiintei, care restrange ce fel de explicatii vor accepta pentru lumea fizica. Cateodata aceasta duce la comportamente destul de ciudate.” (18)

Ideea de baza este urmatoarea: Daca acceptam ca exista un Dumnezeu care ne-a creat, atunci acest Dumnezeu are drept asupra noastra. In consecinta are dreptul sa stabileasca regulile dupa care sa traim. In Biblie, El ne reveleaza ca noi suntem intr-o stare de rebeliune impotriva Creatorului nostru. Din cauza acestei rebeliuni, numite pacat, trupurile noastre fizice sunt condamnate la moarte – dar vom trai in continuare, fie cu Dumnezeu, fie fara El intr-un loc al judecatii.

Vestea buna este ca El, Creatorul nostru, ne-a oferit prin crucea lui Isus Cristos, o cale de izbavire din pacatul rebeliunii, pentru ca cei care vin la El in credinta, in pocainta fata de pacat, sa primeasca iertarea unui Dumnezeu Sfant si sa petreaca vesnicia cu Domnul lor.

Deci cine l-a creat pe Dumnezeu?

Prin definitie, o fiinta infinita, eterna, care a existat dintotdeauna  - nimeni nu l-a creat pe Dumnezeu. El este cel care este – marele “Eu sunt” al Bibliei (19). El este in afara timpului, de fapt El a creat timpul.

Ai putea spune, “Dar asta inseamna sa accept asta prin credinta, pentru ca nu pot intelege.”

In cartea Evrei ni se spune “Şi fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu, trebuie să creadă că El este, şi că răsplăteşte pe cei ce-L caută.” (Evrei 11:6)

Dar aceasta nu este credinta oarba, asa cum cred unii. De fapt, evolutionistii care il neaga pe Dumnezeu au o credinta oarba – ei cred ceva impotriva stiintei – si anume ca informatia a aparut din haos, prin intamplare.

Credinta crestina nu este o credinta oarba – ea este aparabila logic. De aceea Biblia ne spune foarte clar, ca oricine nu se increde in Dumnezeu nu are nici o scuza:

“În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui, se văd lămurit, de la facerea lumii, când te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Aşa că nu se pot dezvinovăţi;” (Romani 1:20)

Refereinte si note:

1. Psalmul 90:2, 106:48, 147:15. Notati ca numai lucrurile care au inceput, au nevoie si de o cauza. Vezi J. Sarfati – If God created the universe, then who created God?, CEN Technical Journal 12(1) 20-22, 1998
2. W. Paley, Natural Theology, 1802. Reprinted in 1972 by St Thomas Press, Houston, Texas.
3. M. Denton, Evolution: A Theory in Crisis, Adler and Adler, Maryland, p. 342, 1986
4. R. Dawkins, The Blind Watchmaker, W.W. Norton & Co, N.Y., p. 43, 1987.
5. Ref. 4, p. 5.
6. Selectia naturala – concept conform caruia unele exemplare dintr-o populatie, vor fi mai putin apte de supravietuire/reproducere, decat altele asemanatoare.
7. Vezi C. Wieland – Stones and Bones, Creation Science Foundation Ltd, Australia, 1995, and G. Parker, Creation:Facts of Life, Master Books, Green Forest Arkansas, 1996
8. L Lester si R. Bohlin – The Natural Limits to Biological Change, Probe Books, Dallas Texas, pp. 175–6, 1989.
9. L. Spetner, Not by Chance, The Judaica Press Inc, Brooklyn, New York, pp. 131–2.
10. Ref. 9, p. 138.
11. Ref. 9, p. 143.
12. M. Behe, Darwin’s Black Box, The Free Press, New York, 1996, pp. 252–253.
13. Ref. 4, pp. 139–140.
14. In fapt, generarea cuvintelor este mult mai simpla decat aceea a propozitiilor si paragrafelor. Calcule simple arata ca si un miliard de ani nu ar fi suficienti pentru generarea unei singure “propozitii” a unei proteine.
15. W. Gitt, In the Beginning there was Information, CLV, Bielenfeld, Germany, pp. 64-7
16. Ref. 15, p. 79
17. Astfel capabil de a genera informatie infinita, si in mod cert, enorma, desi finita, informatie necesara vietii.
18. Ref. 12, p. 243
19. Exod 3:14; Iov 38:4; Ioan 8:58, 11:25, etc.

Tradus cu acordul autorului. Originalul il puteti gasi aici.