joi, 21 aprilie 2011

Salvarea celuilalt pacient

Discutia lui Lita Cosner cu cercetatorul prenatolog, dr. Larry Thaete

Dr. Larry Thaete detine o licenta in Biologie si Patologie Celulara si Moleculara la Universitatea de Medicina din Charleston, Carolina de Sud. El lucreaza ca si cercetator in domeniul medical cautand tratamente pentru cazurile in care apar deficiente de crestere ale fatului la NorthShore University Health System si lucreaza pe partea de cercetare la Universitatea de Medicina de nord-vest Feinberg din Chicago.

Cercetari medicale asupra pacientilor nenascuti



Licenta in medicina a doctorului Thaete l-a echipat pentru „a investiga procesele biologice si patologice ale celulei si ale moleculei”. Cu cincisprezece ani in urma el s-a hotarat sa se specializeze pe obstetrica cu risc crescut dupa ce a fost abordat de catre un medic obstetrician care era si diacon in biserica unde mergea el. Acest diacon infiintase un laborator in care sa investigheze deficientele de crestere ale fatului, in cazuri in care bebelusul din burta mamei nu mai creste normal.
Aceste cercetari se concentreaza in special pe „tratarea deficientelor de crestere ale fatului atunci cand acestea apar prea devreme in sarcina astfel incat copilul nu mai ajunge sa fie nascut”. Dr. Thaete a explicat semnificatia acestor cercetari: aproximativ 5% din sarcni sunt afectate de catre deficientele de crestere fetale. Cateodata aceste deficiente apar mult prea devreme in sarcina ca sa se mai poata face ceva, acestea fiind fatale pentru bebelus. Chiar si in cazurile in care bebelusul supravietuieste, cateodata exista complicatii pe termen lung care afecteaza copilul pana la maturitate.

Cercetarile doctorului Thaete ar putea da nastere la primul tratament pentru deficientele de crestere ale fatului. El spune: „Mi-am pastrat entuziasmul pentru aceasta munca deoarece exista o speranta reala ca ceea ce ajungem sa cunoastem si ceea ce intreprindem ar putea in premiera sa ne furnizeze un raspuns pentru aceasta problema serioasa de sanatate.” Acest lucru ar putea ajuta atat mamele cat si bebelusii, avand in vedere ca in prezent nu exista tratament pentru deficientele de crestere fetale.

Cercetarile sale sunt semnificative deoarece „ceea ce dezvoltam noi poate salva vietile unor bebelusi care altfel nu ar putea supravietui”. De obicei acesti bebelusi sunt avortati in mod spontan sau se realizeaza un avort pentru a salva viata mamei. In unele cazuri in care fatul sufera de deficiente de crestere, mama are de asemenea unele simptome care cateodata pot pune in pericol viata ei. Atunci cand acest lucru se intampla mama trebuie sa aleaga intre a-si risca propria viata incercand sa aduca bebelusul la o maturitatea suficienta pentru ca acesta sa poata supravietui in afara pantecelui ei (ceea ce in multe cazuri nu se realizeaza cu succes), sau avortarea bebelusului pentru a salva viata ei. Dezvoltarea unui tratament pentru deficienta cresterii fetale va face posibila salvarea atat a mamei cat si a bebelusului. Astfel, aceasta ar împiedica intr-o oarecare masura avorturile (încă in număr considerabil) efectuate pentru a salva viata mamei.

Credinta crestina

Dr. Thaete a devenit crestin la varsta de 8 ani atunci cand tatal lui i-a explicat ca Isus Hristos a murit pentru a-l salva de pacat. El spune: „Am reafirmat aceasta credinta in lucrarea desavarsita de la cruce a lui Isus Hristos in diferite momente din viata mea pe masura ce am inteles mai mult unele probleme spirituale ridicate de cultura noastra.”

Presupuneri si interpretari

Dar nu este creatia biblica prin insasi natura ei opusa cercetarii stintifice de felul celei in care e implicat dr. Thaete? Din contra, el spune:
 „Intelegerea din punct de vedere stiintific este intotdeauna dependenta de presupunerile care sunt facute la inceput deoarece acestea fac o diferenta in felul in care sunt interpretate observatiile. Sa luam de exemplu observatia ca proteinele celulare sunt similare la anumite tipuri de creaturi. Daca se presupune ca originea este o chestiune intamplatoare, atunci aceste similitudini dintre proteine sunt interpretate ca si „dovezi” care atesta faptul ca aceste creaturi au evoluat dintr-un stramos comun. Mai mult, explicatia este ca structura lor similara a fost „conservata” prin selectie naturala. Dar daca se porneste de la credinta in Dumnezeu biblic si a vietii create de El, intrebarea care se ridica ar putea fi: Ce trasaturi particulare ale organismelor si ale proceselor lor celulare au presupus acest design special? Creationistii fac si ei comparatii intre forme similare de viata, dar pornind de la ideea ca aceste similaritati au rezultat dintr-un design realizat cu un scop si nu dintr-un stramos comun.”

Dr. Thaete explica faptul ca oamenii de stiinta evolutionisti pornesc de la ideea ca orice punct de vedere care prevede o inteligenta superioara este fals deoarece acest lucru implica „existenta cuiva care este mult mai mare decat mine, acest lucru insemnand ca eu dau socoteala in fata lui si ca nu pot pur si simplu sa imi determin propriul destin.” Oamenii de stiinta „se agata de teoria evolutiei” nu pentru ca nu ar exista dovezi in favoarea creationismului ci pentru ca „orbirea spirituala nu-i lasa sa vada adevarul”.

Dovezi pentru design

De fapt, dr. Thaete crede ca pozitia sa creationist-biblica il ajuta sa inteleaga sistemele complexe ireductibile pe care evolutionismul nu le prevede si nu le explica. Unul dintre acestea reprezinta si punctul central al cercetarilor sale. „Hormonul endotelina, un hormon vasoconstrictor (o substanta chimica care ingusteaza vasele de sange) nu este codat in mod direct de catre ADN. El isi are originea intr-o molecula mult mai mare (alcatuita din 212 aminoacizi), molecula care nu face absolut nimic! E nevoie de o enzima care sa sectioneze o portiune din ea formand astfel molecule mai mici – care de asemenea nu fac nimic! O alta enzima reduce dimensiunea moleculara a proteinei, producand o alta molecula inactiva. O enzima diferita si foarte specializata trebuie sa fie prezenta acolo pentru a reduce dimensiunea acestei a treia molecule pana se ajunge la marimea finala (alcatuita din 21 aminoacizi) si care reprezinta forma activa a moleculei.” In timp ce acest sistem nu este nici pe departe atat de complex ca si motoarele in miniatura ale flagelului bacteriilor sau a sintezei ATP-ului (adenozin trifosfat), el indica puternic spre un design divin. Selectia naturala ar tinde sa elimine formele inactive ale moleculei inainte ca enzima potrivita sa apara si sa-i dea moleculei o forma activa.

Creatia motiveaza cercetarea

In timp ce unii oameni de stiinta crestini isi lasa credinta in afara laboratorului, dr. Thaete spune ca ceea ce ii da semnificatie autentica cercetarii sale este tocmai credinta lui:

 „Un punct de vedere biblic asupra creatiei incepe cu Dumnezeu. El este Acela care a adus toate lucrurile in fiinta. Acest lucru confera tuturor lucrurilor existente o semnificatie mai adanca decat ar fi avut daca ar fi aparut din pura intamplare. Credinta in Dumnezeul vesnic confera cercetarilor mele o valoare care trece dincolo de o simpla intelegere a proceselor mecanice care au loc in celule si in tesuturi.”

In particular, credinta creationista ii ofera doctorului Thaete o baza pentru a atribui a valoare intrinseca vietii umane, incepand cu conceperea, din moment ce oamenii sunt creati dupa chipul lui Dumnezeu. „Aceasta credinta ne aduce speranta intr-o lume suprasaturata de pacat a carui scop iti scapa printre degete daca nu este ancorat in Ceva mai mare decat noi insine (acest fiind si mesajul global al cartii Eclesiastul). Din contra, evolutionistii consecventi pretuiesc viata doar atata timp cat serveste unui scop. Multe dintre concluziile cercetarilor mele si ale altora pot fi similare, dar diferenta principala sta in perceperea existentei unui scop final sau absenta lui.”

Reducerea efectelor Blestemului

Dr. Thaete vede acest tip de cercetare ca reprezentand o mica parte din incercarea de a combate efectele provocate de Cadere. „Slabiciunea, boala si moartea sunt rezultatele caderii in pacat a stramosului nostru comun, Adam. Cu toate acestea, in calitate de crestini noi ne putem opune unor rezultate ale prezentei pacatului. Desi traim intr-o lume imperfecta pe care nu o putem face perfecta, noi putem aduce o prezenta eliberatoare in sfera noastra de influenta, inlaturand in felul acesta unele din efectele pacatului.”

„Munca mea imi permite sa arunc o privire asupra felului in care Dumnezeu ne-a creat si pot sa vad cum eforturile mele slabe pot contribui la realizarea unei imagini mai mari a unei creatii eliberate, folosind inteligenta pe care Dumnezeu mi-a dat-o pentru a combate unele dintre efectele pacatului. Mai precis, in cercetarile mele, in cazul in care un bebelus prezinta riscul de a se naste cu deficiente pe termen lung, unii oameni presupun ca este mai bine sa se puna capat vietii copilului printr-un avort. Daca prin munca mea pot sa dezvolt cu succes modalitati de a aduce acel copil la o maturitate sanatoasa si la o nastere normala, atunci unele efecte ale pacatului (handicapuri sau moarte prematura) pot fi evitate.”

Tradus cu acordul autorului. Originalul aici.
 

Dovezi in favoarea lui Dumnezeu

Grab this Headline Animator